Când o revistă ca Top Gear se uită serios la o Dacie și spune că e o mașină „bună”, nu vorbim doar de o laudă din politețe. Vorbim de o schimbare de atitudine față de un brand care până acum era ținut mai degrabă în categoria „ieftin și bun pentru ce e”. Iar Bigster e genul de model care pare că vrea să iasă din această cutie, fără să uite de unde vine.
E un SUV clar mai mare decât ce-am văzut până acum de la Dacia și, surprinzător pentru cineva care a crescut cu ideea că Duster e deja „mare și suficient”, Bigster chiar aduce ceva în plus. Spațiu, prezență, dar și un mesaj: gata cu compromisurile evidente.
E mare, dar nu ca să impresioneze, ci ca să fie util
Cu o lungime de aproape 4,6 metri, Bigster nu e doar un Duster întins, ci un SUV care încearcă să țină piept unor modele deja consacrate prin vest – gen Kia Sportage sau Nissan Qashqai. Are portbagaj serios, spațiu real pentru pasagerii din spate și, interesant, nu cade în tentația de a adăuga un al treilea rând de scaune doar pentru bifă.
Asta e o decizie care spune multe: Dacia n-a vrut să pară mai mult decât e, ci a preferat să păstreze lucrurile simple și utile. Și a ieșit o mașină gândită mai degrabă pentru confortul celor cinci pasageri decât pentru a transporta opt înghesuiți.
Motor hibrid și consum decent, dar fără ambiții sportive
Varianta testată de englezi a fost cea cu motor hibrid de 1.8 litri și 155 de cai. Nimic spectaculos, dar fix cât să îți faci treaba. În oraș, te poți mișca un pic pe electric, iar consumul general se învârte în jur de 4,7 l/100 km — ceea ce nu-i rău deloc pentru o mașină de dimensiunile astea.
La drum lung, mai ales pe trasee cu serpentine, apar și limitele: în viraje mai strânse, mașina nu e foarte fermă și se simte un pic greoaie. Asta n-o face periculoasă, dar nici n-o recomandă ca opțiune pentru cei care vor „plăcerea de a conduce”. E o mașină stabilă, dar clar nu sportivă — și nici nu vrea să fie.
Dotările sunt fix cât trebuie – fără extravaganțe, dar nici lăsate pe dinafară
Bigster vine echipată cu ce ai nevoie. Ecran central de 10 inch, cameră cu vedere panoramică, hayon electric sau acoperiș panoramic în versiunile mai scumpe — lucruri care până nu demult păreau exotice pentru o Dacie. Și da, toate astea vin într-un pachet care, în Marea Britanie, pornește de la 25.000 de lire și nu trece de 30.000.
E mult față de Duster? Da. Dar e puțin față de concurența directă din segment. Dacă îl compari cu alte SUV-uri de talie medie, îți dai seama că prețul chiar e unul care poate da bătăi de cap competitorilor mai „cu ștaif”.
Ce face diferența: percepția
Poate cel mai important lucru la Bigster nu e nici cât consumă, nici cât costă. Ci cum reușește să schimbe impresia despre Dacia în general. Pentru mulți vestici, Dacia a fost brandul „ieftin pentru flotă” sau „mașina de navetă”, dar Bigster pare că vrea să rupă tiparul ăsta.
Top Gear, care nu prea se ferește să fie tăios când ceva nu le place, a spus clar că Bigster ar putea să dea peste nas celor care încă privesc Dacia cu superioritate. Asta e mare lucru. Când ai o marcă românească privită ca un actor serios într-o industrie extrem de competitivă, nu prea ai cum să nu te simți un pic mândru.
Platforma comună cu Renault: avantajul din spate
Bigster nu e făcut pe genunchi. Stă pe aceeași platformă modernă CMF-B pe care o folosesc și Sandero sau Jogger, ceea ce înseamnă că Dacia n-a reinventat roata, ci a lucrat cu o bază solidă, testată și adaptată. Avantajul e clar: mai multe opțiuni de motorizare, mai multă siguranță, și posibilitatea să mai apară îmbunătățiri în anii următori fără să fie nevoie de o revoluție tehnică.
Bigster nu vrea să fie luxoasă, nu e cea mai sportivă, și cu siguranță nu e pentru cine caută senzații tari la volan. Dar e o mașină onestă, bine gândită, cu preț corect și dotări decente. E primul model Dacia care pare construit nu doar pentru a „merge bine la preț”, ci pentru a concura pe bune cu nume grele din industrie.
Și poate că aici e toată ideea: Bigster e dovada că Dacia nu mai e doar „mașina aia ieftină de pe margine”, ci începe să devină o alegere făcută cu capul sus. Iar asta, pentru un brand românesc, e deja o victorie.