Se spune mereu că lucrurile se îmbunătățesc, dar când vine vorba de poluarea din orașele europene, pare că avem un drum lung până la un aer cu adevărat curat. Da, rapoartele oficiale arată progrese – mai puține particule fine, mai puțin dioxid de azot față de acum zece ani. Dar dacă ne uităm la standardele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), situația devine alarmantă: 94% dintre europenii care trăiesc în orașe respiră aer cu concentrații nesănătoase de PM2,5, una dintre cele mai periculoase forme de poluare.
„Sub limite” nu înseamnă „în siguranță”
În 2023, majoritatea stațiilor de monitorizare din Europa au înregistrat niveluri de poluanți sub limitele legale actuale. Sună bine, până realizezi că aceste limite sunt mult mai relaxate decât cele pe care OMS le consideră sigure. De exemplu:
- PM2,5 (particule fine care pătrund profund în plămâni): doar 8% din stații respectă standardele OMS.
- Ozon: doar 2%!
Și lucrurile se complică și mai mult când știm că, până în 2030, UE va introduce reguli mai stricte. Dacă acele norme ar fi aplicate acum, majoritatea orașelor ar fi depășite: doar 60% dintre stații ar trece testul la PM2,5, iar la ozon, doar 71%.
De unde vine poluarea? Nu doar de la mașini
Dacă credeai că traficul e singurul vinovat, se pare că problema e mai complexă:
- NO₂ (dioxid de azot) vine în principal de la mașini, de aceea orașele mari suferă cel mai mult.
- PM10 și PM2,5 au o sursă mai diversă: încălzirea cu lemn/cărbune, agricultura, industria.
- Ozonul e un poluant secundar, care apare din reacții chimice sub influența soarelui – deci vara e mai periculos.
Ce se poate face? Nu există o soluție magică
Agenția Europeană de Mediu subliniază că trebuie acțiune pe mai multe fronturi:
- Transport: mai multe benzi dedicate autobuzelor, încurajarea bicicletelor, mașini electrice (dar și curentul trebuie să fie din surse curate!).
- Încălzire: trecerea de la sobă pe lemn/cărbune la sisteme mai eficiente.
- Agricultură și industrie: reglementări mai dure pentru arderea deșeurilor și emisii.
Concluzie: Avansăm, dar prea încet
E bine că se reduc poluanții față de acum un deceniu, dar ritmul e prea lent. Dacă am aștepta până în 2030 fără măsuri mai drastice, milioane de oameni vor continua să respire aer care, deși „legal”, le afectează sănătatea. Și nu vorbim doar despre tuse sau iritații – poluarea cronică duce la boli cardiovasculare, cancer pulmonar și decese premature.
Deci da, progresul se vede. Dar când 94% dintre noi respirăm aer nesănătos, mai bine nu ne lăudăm prea repede.
